Altitudinea mare si masivitatea Muntilor Rodnei sunt consecinte ale alcatuirii petrografice si ale conditiilor tectonice. Muntii apar sub forma unui horst alcatuit din sisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragos Voda (la nord) si Rodnei (la sud).
Sisturile cristaline apar sub forma a trei pânze (serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. În partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse în lungul Somesului Mare. Rocile sedimentare, de vârsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare) care înconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului câteva trasaturi caracteristice.
Din întregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc ISTORIC
Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000 este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II- a – Parc National – Rezervatie a Biosferei. Parcul National Muntii Rodnei este cea mai întinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, având o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei în anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atât geologiei si geomorfologiei muntilor, cât si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.